Teut ora dal liber „St. Ulrich in Gröden – Kirchen und Kirchengeschichte“, test y documentazion fotografica de Margreth Runggaldier Mahlknecht y Karl Mahlknecht
- RICHARD TROI de Col Santa Lizia – Fodom. Ël fova furmescere ta S. Cristina, ie ruvà tl ann 1653 a Urtijëi sciche Expositus. Do che Urtijëi fova deventeda tl ann 1655 na curazia iel ël deventà l prim curat a Urtijëi. Sciche tel iel ël restà per bën 41 ani fina tl 1696. Ël à lascià fé su la dlieja de S. Antone y ie mort do na vita plëina de lëur cun 90 ani.
- ANDREAS VERA de Penia. Ël ie unì mandà da Bula a Urtijëi l ann 1696 y ie restà tlo curat per bën 31 ani fina al ann 1727. Te chël ann al dat ite la demiscions, ajache l fova deventà vierc. Do che l se ova trat zeruch a Alba de Penia iel prësc mort.
- JOHANN ANTON RUNGGAUDIE (Runggaldier) de S. Cristina. Ël ie stat 19 ani curat a Urtijëi, dal 1727 fina ai 16 de merz 1746, ulache l ie mort. Sota d’ël ie unida frabicheda na dlieja nueva tla curtina de Urtijëi.
- DOMINIK PINEIDER de Urtijëi ie stat curat (dl prim nce provisor) dai 22 de merz 1746 fina al di de si mort ai 15 de lugio 1775. Ël ie nce suplì tla curtina de Urtijëi. La croniches conta che chësc pluan cheriova mo ala stries y che l ova suvënz da strité limpea.
- JOSEF LOHTSCHNEIDER (Lardschneider) da Sacun ie stat curat dal 1775 fina ai 22 de auril 1785, ulache l ie mort cun me 48 ani. Nce ël ie suplì tla curtina de Urtijëi. Sota d’ël an tëut la dezijion de fé su na dlieja nueva, ajache la vedla manaciova de tumé ndolauter.
- JAKOB VON CHIZZALI de Fodom. Ël ie me stat curat dai 14 de lugio 1785 ai 2 de jené 1788. N chël di al lascià Urtijëi per jì a fé l pluan a Sterzing. Mort iel sciche ex-digan a Feldthurns cun 79 ani. La cronica dij che l à abù a Urtijëi de gran cruzi dantaldut cun doi persones dl luech.
- KASPAR KOSTNER de Corvara, ie stat dant curat a Col S. Lizia. A Urtijëi iel stat curat dai 6 de auril 1788 ai 26 de lugio 1803; n chël di iel mort do na vita plëina de meric y bënudù dant al dut dai mëndri. L majer merit che l se à fat ie la costruzion dla dlieja de San Durich, ulache la ie mo ncuei cun di. Ël fova na persona drët istruida y nce n bon teologh.
- JOHANN EV. CASLIR de Vich ie stat dan ruvé a Urtijëi catechet a Dispruch y curat a Alba de Penia. A Urtjëi iel stat curat dai 10 de nuvëmber 1803 ai 9 de merz 1815. Do si demiscions se al trà zeruch tl benfiz de San Michiel dlongia Ciastel ulache l ie mort cun 76 ani ai 24 de lugio dl 1822. De d’ël se lecordun dant al dut l bon ejëmpl y si gran devozion.
- JOSEF ANTON ANDERLAN de Urtijëi ie stat dant curat a Alba de Penia. A Urtijëi iel stat curat dai 20 de merz dl 1816 ai 12 de dezëmber dl 1829. N chël di iel mort cun 57 ani y ie unì suplì tlo. Ël se à dat ju dant al dut cun i pueresc y cun i vedli y à metù su l prim „spedel“ ja Zitadela. L à ënghe cialà che la dlieja giape de bela paramëntes y d’autri njinies. Ël à nce petlà adum i mesums finanziei per pudei fé su na calonia nueva. Ma ël ne à nia plu abù la fertuna de pudei se la nuzé.
- JOSEF FRENES de La Val. Ël ie stat dant per 20 ani curat sa Bula. A Urtijëi iel stat curat dai 12 de auril 1830 ai 22 de juni 1839 canche l ie mort. Ël à fat su la prima calonia dlongia la dlieja y à nce njinià ite truep mesums per la dlieja.
- JOSEPH ANTON VIAN, nasciù a Pera de Fascia, ie stat caplan a Urtijëi dal 1831 al 1833, pona curat sa Bula y dai 9 de nuvëmber 1839 fina ai 20 de mei dl 1868 curat a Urtijëi. Pona se al trat zeruch tl Benefezium ja S. Antone, fajan per n cër tëmp l ann 1876 provisor dla curazia. Fina ai 23 de jené dl 1880 iel stat benefiziat ja S. Antone y à for mo judà pea tla cura d’anes. Ël se à dat ju cun i vedli y amalei y à lascià fé su n majer spedel jal Sartëur. Ël ie nce stat na persona che se à dat ju dassën cun la rujeneda ladina. Nce sce n ne po’ nia tlamé si lëur dl dut scientifich, al mpo lascià, tres si gramatica che l à metù adum, na bona fundamënta per pudëi studië inant sun chësc argumënt. La gramatica fej pert dl liber „Gröden, der Grödner und seine Sprache“ che ie unida data ora dala stamparia Wohlgemuth a Bulsan dl 1864. Dan ora te chësc medemo liber iel da abiné la prima monografia sun Gherdëina, che ie una dla funtanes plu riches per savëi coche n vivova nlëuta te Gherdëina. Tres chësc liber nes à lascià l curat Vian n documënt de aut livel culturel sibe per la rujeneda ladina che per duta Gherdëina. Ël nes à nce lascià na cronica dla dliejes de bën 198 plates y monce n prim articul de propaganda per l turism te Gherdëina dal titul „Förderung des Fremdenbesuches“ unit ora tl „Tiroler Bote“ dl 1864.
- FRANZ JOSEF COSTA-MAJOR de Rina ie ruvà l ann 1868 sciche curat a Urtijëi. Dant iel stat a Verona y te d’autri luesc tla diozeja de Persenon. Dl 1876 sen iel jit a Unieja sciche pluan y guardian de San Francesco della Vigna. Plu tert iel mo ruvà a Ierusalem, ulache l fova rector dl hospiz austriach y ulache l ie pona nce mort l ann 1892.
- JOSEF BRUNEL de Soraga-Val de Fascia ie sta curat dal 1876 al 1892. La cronica dij de d’ël che l fova n „vir sapiens, prudens et pius“ che ulëssa dì na persona sapienta, stimeda y devota. Do d’ël ie ruvà sciche provisor per n valgun mënsc Anton Perathoner de Sëlva, che ie pona deventà plu tert dutor dla teologia, caplan dla chëurt dl coser y retëur dl Prytaneum a Viena.
- FRANZ XAVER ANDERLAN nasciù via Nevel a Urtijëi ai 6 de juni dl 1852. Do che l ie stat caplan a Altrei, Urtijëi, S. Cristina y 8 ani curat a Buchholz iel unì tlamà ai 24 de agost dl 1892 sciche curat a Urtijëi. Tlo iel stat respunsabl per la cura d’anes per bën 38 ani. Dl 1902 ie Urtijëi deventà pluania y Franz Anderlan ie deventà l prim pluan de Urtijëi. Ël unirà lecurdà sciche chël che à ngrandì la curtina (1894-95) y ngrandì la dlieja de San Durich (1905-07) tres la doi capeles a man drëta y man ciancia dla dlieja. Mons. Anderlan ie stat n curatëur d’anes stimà y devot. Ël ie mort ai 15 de jené dl 1935 a Urtijëi cun 83 ani.
- ENGELBERT COMPLOI ie nasciù ta S. Cristina ai 7 de merz dl 1888. Ël ie ruvà sciche pluan a Urtijëi l di dla segra de Urtijëi dl ann 1930 do che l fova stat curat pra la prima gran viera y cin ani pluan sa Bula. Ël à lascià fé cumedures sibe pra la dlieja de San Durich che pra la dlieja de Sant’Antone. Ël à reativà la lies dla pluania, à metù su l „Vinzenzverein“ y la caritas dl’ëiles. Per i jëuni al lascià fé su n oratorio y per l mëune na cësa aposta. Ël à mudà ora la ciampanes y les à fates jì a strom. Ël à nce lascià mudé ora la tratura dl orgun da pneumatica a eletropneumatica. Ël à dassën sustenì chëi che jiva a studië da prevesc. Perchël al nce pudù festejé tla pluania de Urtijëi bën set iedesc na primiz. Ël fova dant al dut na persona da n bon cuer. Do 32 ani de atività a Urtijëi iel mort ai 18 de juni dl 1962. Per si meric al giatà l titul da Monsignore y dal chemun ti iel unì sëurandat l titul de zitadin de unëur. Do si mort à sëurantëut Seniëur Emmerich Kostner per trëi mënsc la pluania sciche provisor.
- JOSEF PAVLIC ie nasciù a Loke Kamnik tla Slovenia ai 22 de fauré dl 1918. Do l studium pra la Gregoriana a Roma y de plu ani sciche caplan a Eppan y Kaltern y sciche catechet a Bulsan iel stat plaun a Urtijëi dal 1962 al 1989 y dal 1973 mpo nce digan de duta Gherdëina. Do si pensionamënt l ann 1989 iel restà a Urtijëi cunlauran mo dassën cun la pluania. Dr. Pavlic ie stat n bon teologh y à for tenì perdiches da n gran cuntenut teologich. Ël à cialà de dé inant i valëures dl vaniele cun la rujeneda de nosc tëmps. Ël à dant al dut cialà de mëter ndrova tla pluania duta la nuviteies che l cunzil vatican II cunsiova de fé. Ma ël fova nce n bon aministradëur y ël ie stat bon fé su da nuef truepa frabighes che ne fova nia plu al’autëza di tëmps. Nscì al lascià fé su da nuef la cëses dl benefizium de S. Antone y de S. Ana. L à ngrandì la curtina y fat su da nuef la calonia cun dlongia de biei locai per la lies dla dlieja. Ël à nce derturà su la dlieja y l ciampanil dedite y dedora. Nscì ti à lascià l Dr. Pavlic al pluan che ie unit do a d’ël na pluania ulache dut fova unit metù al orden. Per si gran mpëni per duta la pluania ti à l chemun de Urtijëi sëurandat l ann 1984 l’unerificënza zitadin de unëur.
- Vitalis DELAGO ie nasciù sa Bula ai 2 de fauré dl 1935 y ie unì cunsacrà preve ai 3 de auril dl 1960 a Bulsan/Gries. Ti ani danter l 1960 y l 1972 iel stat caplan a S. Cristina, Sëlva, Neumarkt, Kaltern y Laifers. Tl 1972 iel pona deventà pluan a Laifers y ie stat iló nfin al 1989. Dochël iel deventà pluan de Urtijëi y digan dl decanat de Gherdëina. Dal 2006 al 1010 fovel nce pluan de Bula. Dal 2010 iel jit n pension y da chël mumënt se cruziel dla miscion pasturela sa Bula. Per 21 ani a Vitalis Delago menà la cumunità de pluania de Urtijëi, se dajan ca cun gran mpëni y dedizion per la cura dl anes. Ël che vën da na familia de mujiga, ti a for dat gran pëis y susteni ala mujiga ntan la funzions liturgiches, scì ie cun si sustëni unì a s’l dé tl 2009 l nuef orgun de dlieja. Chësc orgun ie unì fat su sun porica dessot y ie unì lascià fé dal costrutëur de orgni Pirchner de Steinach al Prëner. Sun si iniziativa ie nce inì fat tl 1996 l nuef mplant de sciaudamënt te dlieja y tl 2006 la nueva cësa dl mëune. Per si meric tla cura d‘ anes y per l mpeni tla mujiga de dlieja, ie Vitalis Delago unì unerà cun la bedaia de merit dl Land Tirol.