Teut ora dal liber „St. Ulrich in Gröden – Kirchen und Kirchengeschichte“. Test y documentazion fotografica de Margreth Runggaldier Mahlknecht y Karl Mahlknecht
Cun la prima dlieja a Urtijëi, che ie unida numineda l prim iede tl ann 1342, dassovel bele vester stat te na mëndra mesura n atività pasturela. Na funzion plu de mpurtanza te chël tëmp ova la dlieja de S. Iacun sa Sacun, la plu vedla dlieja dla valeda, ma che ne à mei abù n si paster d‘ anes. Dala dlieja da Sacun se à n iede destacà S. Cristina y che à pona giatà n si preve. S. Cristina fova nia me nsci ndependënta dala dlieja da Sacun, ma la fova nce deventeda per chël che reverda la dlieja, l zënter plu mpurtant tla valeda. Bele tl 1430 univel tenì truepa funzions y mësses nce tla dlieja de Urtijëi y ënghe zelebrazions de cunsacrazions, coche testemunieia l plu vedl documënt revenì che ie tenì su tl archif dla pluania de Urtijëi.
A scumenciamënt dl 16esm secul univel tenì la gran pert dla funzions religëuses tla valeda a Urtijëi, aldò dl nuef regulamënt dl 11 de merz 1513. L svilup a Urtijëi cun l tëmp aumentova coche n possa liejer tl protocol de na visitazion tl ann 1572. L‘atività pasturela dla dlieja purtova n servisc for plu regulà tl luech. Ënghe l santiscimo fova bel tenì su te dlieja te na niscia te mur sun na pert dl autere. Me l’ega da batejé messoven mo jì a se tò a S. Cristina. Pur mpo ne fora la populazion de Urtijëi cuntënta n cont dla cura dl anes. A chëla maniera ti à mandà la chemun de Urtijëi tl 1652 n scrit al vëscul de Persenon che se se cumandova che Urtijëi possa giaté n curat d’anes nstës.
Sun chëla ie l prinz y vëscul Anton von Crosini unì ancontra ala dumanda dl chemun. Ai 25 de jené dl 1655 al metù su a proa na curazia a Urtijëi y l benefiziat y furmescere de S. Cristina Richard Troi ie deventà l prim curat de Urtijëi. Dal mumënt che cun i prim libri canonichs a Urtijëi an bele scumencià dl 1654, raten che l curat à bele scumencià si atività mo dan la istituzion dla curazia.La prima calonia a Urtijëi ie unida fata su, coche dij Atz-Schatz, permò tl ann 1658, sun n tòch de grunt sëura la curtina dunà dal seniëur Mayr von Freising. La vedla calonia fova n iede sa Tiscion, chël ie da liejer te n scrit de Wilhelm Moroder.
Sigil dl prinz Vëscul Anton von Corsini pra l at dl 25 de jené 1655 per la istituzion de na curazia a Urtijëi
Ai 15 de lugio 1658 ie pona unida metuda su la curazia „Kuratie freier bischöflicher Verleihung” y tl 1665 ie unì mandà ora n prim scrit de fundazion cun n „Urbarium“. L drë scrit de fundazion ie permò unì metù ju truep ani do ai 7 de dezëmber 1695 dal Fürstbischof Joh. Franz von Khuen. Chësc scrit ie unì cunfermà ai 11 de jené dl 1696 dal Urdinariat. L semea che dant fovel mo desfrenzies da stlarì danter i doi curac de Urtijëi y S. Cristina n cont dla ntredes dla doi pertes, dantaldut sun chël che reverda l luech de Scurcià dessot o Doss a Urtijëi che dant se tlamova „Doss dl preve“.
L test sun pergamena dl urbar de Urtijëi dl 4 de merz 1665 y la letra definitiva de fundazion dla curazia dl ann 1695
Cun l decret dl 20 de lugio 1778 ie la curazia de Urtijëi unida tëuta ite nce la frazion de Sureghes cun l dërt al servisc dla cura d’anes, scola y fonds per i pueresc. La frazion stlujova ite ntlëuta 19 luesc y 22 cëses danter Nevaves y Pilat, che dant fajova pert dla curazia de Bula, ma che mo ncueicundì ie pert dl chemun de Ciastel. La frazion de Sureghes a messù paië 200 fl. per unì tëuta su tla curazia de Urtijëi. La fova nce lieda a dé ju uni sort de cuntribuc y a de uni ann uele, blaves y lënia, sibe al curat de Urtijëi che a chël da Bula. Tla dlieja da Bula an per ntant mo mantenì l dërt dla plazes ti banc coche l fova regulà nfin da ntlëuta. Do l curat Vian ie unì tl ann tëut ite tla curazia dal prinz vëscul Franz Xaver de Trënt mo doi cëses de Sureghes, che ie l mulin y la ustaria de Cucheneies
L raion de Sureghes da Custacia danter Pilat y Jender cun 9 luesc y 11 cëses ie bele unit sëurandat tl 1660 ala cura d‘anes de S. Cristina, per ti sparanië ala jënt y dantaldut ai sculeies de mesei jì tan lonc per ruvé sa Bula.
N ann mpurtant per la storia pasturela dla dlieja de Urtijëi ie l ann 1902, canche la cumunità de dlieja de Urtijëi ie unida arleveda a pluania dal prinz vëscul Eugen Karl Valussi de Trënt. L atestat curespundënt ie unì scrit ju a man per latin ai 17 de auril 1902 a Trënt y ie unì dat pro ai 8 de mei 1902 a Dispruch dal guvernadëur dl Tirol y de Vorarlberg. Te chësc documënt ie la nueva pluania ie unida numineda: „Parochia ad S. Udalrici in Gardena“. La denuminazion ufiziela da ncuei ie “PLUANIA EPIFANIA DL SENIËUR – URTIJË, per tudësch “PFARRE ZUR ERSCHEINUNG DES HERRN – ST.ULRICH” y per talian “PARROCCHIA EPIFANIA DEL SIGNORE – ORTISEI”. Chësta denuminazion che ie unida apruveda dala Santa Sede y dal Guviern Talian ai 15 de nuvëmber 1984 ie unida documenteda dai organns eclesiastichs cun prot. no.122/88-322 y atesteda y cunfermeda dala Cunferënza Episcopala.
L at dl’arlevazion dla curazia de Urtijëi a pluania
Cun l’arlevazion dla curazia de Urtijëi a pluania ie definitivamënter fineda l’ apartenenza dla Val de Gherdëina pra Laion. L prim pluan de Urtijëi ie deventà l preve dl luech Franz Anderlan che à menà bën 38 ani la comunità parochiela de Urtijëi: dal 1892 al 1902 coche curat y dal 1902 al 1930 coche prim pluan. Te chësc cuntest iel da di che cun la dlieja de Urtijëi vëniel bel da vedlamënter numinei adum cun S. Durich nce i Trëi Rëiesc. Messessa pa te chësc cajo la segra, che ie la festa dl patron dl luech, unì tenida ai 6 de jené, festa di dl Epifania, o ai 4 de lugio, festa de S. Durich.
Coche savon, la festa dla segra de Urtijëi vën tenida bel plu da giut ai 4 de lugio pervia che ai 5 de setëmber 1797 ie stat l vëscul de Persenon Karl Franz II von Lodron a cunsacré la nueva dlieja de S. Durich a unëur dl Epifania dl Seniëur. N relazion a chësta dezijion, l’ordinariat cumpetënt de Trënt à azetà ai 13 de fauré la dezijion tëuta dal vëscul de festejé la segra ai 6 de jené. Sun chëla dezijion iesen jic a prutesté dal vëscul Tschiderer, ti metan a cuer che per l pluan dla pluania oma de Laion, ne iel nia puscibl se meter n streda tl majer inviern per vijité la dlieja de Urtijëi. Per chësta rejon a pona l vëscul fat ora de festejé la segra la dumënia che vën do l dì de S. Durich ai 4 de lugio.
La plata depenta dl autere de Urtijëi “Epifania dl Seniëur y l adurazion di trei Rëiesc”. Pitura de Josef Moroder . Lusenberg (1888)
Dala metà dl 18esm secul iel che a Urtijëi daujin al pluan iel mo un o doi caplans che juda tl servisc dla cura dl anes. La prima Kooperatur ie unida metuda su tl 1695 y la segonda tl 1841. La fundazions per sustenì i caplans univa dantaldut da uni sort de dunazions. L marcadënt Joh. Dominikus Mahlknecht, “l vedl Pana”, a judà cun si bon cuer a sustenì chësta fundazions, dunan tl 1805 la soma de 4000 fl. Oradechël al judà cun 6000 fl. a aumenté la zifra dla fundazion per i pueresc y per l mantenimënt dla scola dl luech. Mo na majera dunazion al fat metan su la fundazion per l benefiz dl furmescere de S. Ana tl ann 1799, cun chëla ie unida fabricheda la cësa “Furmescere” sota curtina, ncuei fata su nueva y de puscion privata.
Johann Dominik Mahlknecht „L Pana“
L benefiziat stajova tl ultim partimënt dla cësa Furmescere (furmescere= Frühmesser o primissario) y ti partimënc dessot fova metuda sot la scola. L benefiziat ne nseniova nia me religion, ma fova ënghe regularmënter maester de scola. Nce l ugrister dl luech y plu tert la munighes dla misericordia dl spedel di vedli ie stai plu dejeneies la seves dla scola dl luech. Canche tl 1890 ie unida fata su la nueva scola tl zënter de Urtijëi daujin ala dlieja, la cësa „Furnescere“ ie unida venduda y per l benefiziat ie unì fabricà daujin n nuef oratorium, ulache ie jit a sté l pluan n pension Franz Anderlan y do ël l maester y ugrister Franz Vinatzer cun si familia. La cësa ie pona unida zareda ju y fata su danuëf tl ann 1988, ulache l digan Josef Pavlic ie jit a sté canche l ie jit n pension.
Ënghe per la dlieja de S. Antone ie unida fata na dunazion ala fundazion dl benefize de 12.000 fl. da Johann Perathoner, banchier a Firenze, tl ann 1841 adum cun la cësa a man drëta dla dlieja dl benefiziat. La cësa ie tl 1969 unida fata su nueva cun butëighes y cuatieres dal pluan Josef Pavlic. A dì l aurità, benefiziac n iel stai puec a Urtijëi. La gran pert se tratovel de de prevesc n pension che stajova ta S. Ana o ja S. Antone. L ultimo benefiziat ie stat l prevë de Urtijëi Emmerich Kostner (Seniëur Emmerich) che ie mort ai 19 de lugio dl 1977.
Ti ultimi doi seculi se à nce i curadëures de anes de Urtijëi davanià meric per l‘ assistënza ai amalei y per la cura ala jënt de tëmp. Nsci iel stat tl 1820 che l curat da ntlëuta Josef Andelan à lascià fé su na mëndra cësa per i vedli ja „Zitadela“. La cësa fova tosc massa pitla, nsci à l curat Anton Vian lascià fé su dlongia la streda prinzipela dlongia l „Sartëur“ n majer ospize per la jënt de tëmp. La direzion dla cësa ie unida tëuta tl 1867 dala munighes de S. Vinzënt dla cësa oma “Kettenbrücke” de Dispruch. Ënghe chësc fabricat ne bastova tosc nia plu per l debujën, nsci tl 1893 à l curat Franz Anderlan lascià ngrandì la cësa y à juntà permez na capela per zelebré la Santa Mësses. Al didancuei iel te chëla luegia l zënter di destudafuech y chël saniter de Urtijëi.
Dal 1965 inant ie pona stata l’aministrazion cumenela de Urtijëi a se cruzië dl assistënza ala jënt de tëmp, lascian fé su n frabicat cun 40 liec. L ne ie nia passei truep ani che i debujens te chësc ciamp mudova tres ora y l’aministrazion pensova bel a n nuef regulamënt globel y cun nueva visions per la cures ala vedla jënt tres n nuef fabricat saniter che possa tò su nce amalei cronics y che muessa sté ju a liet. Tl 2003 ie unida cumpleteda y inaugureda la gran cësa de paussa tla luegia dla ex stazion dla ferata a Urtijëi.
Perchël che reverda la calonia, chëla che ie unida fata tl 1658 sëura la curtina, ie unida zareda ju, canche tl ann 1830 ie unida fata su na nueva dlongia la dlieja de S. Durich. Sëura l’entreda ie unida metuda na plata de sas cun ziplà ite l inuem dl prim curat tëuta dala vedla calonia. Chësc sas ie ncuëi murà ite te fonz dan l’entreda dla garasc de calonia. L pluan Engelbert Comploi ova lascià fé su dlongia la calonia n oratorium cun na gran sala cun n palch y plu locai per la grupes de dlieja per la istruzions religëuses. L oratorium ie unì cunsacrà tl 1936 dal vëscul de Trënt Montalbetti n ucajion de na vijita pasturela.
Plann dla calonia dla curazia zareda ju dl 1830
Ënghe da chisc doi fabricac pudoven tosc udëi l svilup che jiva inant tl centené passà. No la calonia y nianca l oratorium cuntentova nia plu la esigënzes dl tëmp. L digan Josef Pavlic cun l sustëni de n cumité y ënghe dla populazion, a fat zaré ju danter i ani 1977 y 1980 i doi vedli fabricac y lascià fé su na nueva calonia cun daujin nueva sales y locai per la grupes parochieles. Da canche ie unida metuda su la pluania dl 1902, fovel a Urtijëi daujin al pluan, doi caplans che judova tla pluania y uni tant nce n cuarto preve coche benefiziat.
Cun na gran festa de nsediamënt adum cun l vescul dla diozeja Willhelm Egger, ie de setëmber dl 1989 Vitalis Delago deventà l nuef pluan de Urtijëi y digan de Gherdëina. L pluan n pension Josef Pavlic ti à mo judà dassën y ti ie stat daujin al nuef pluan Vitalis Delago. Pervia che l univa do for manco prevesc tla diozeja, ova l pluan Vitalis Delago me plù un n caplan che judova tla pluania. Do che l caplan Guido Prathoner à lascià la pluania tl 1997, ne iel dochël nia plu stat n caplan a Urtijëi.
L digan Vitalis Delago, cun l sustëni de n cumité, à lascià fé su n nuef orgun te dlieja. Per avëi la drëta lerch per l orgun nuef y nce per l cor de dlieja y l‘ochestra, iel stat debujën de zaré ju la pitla porica dl cor. L orgun ie unì fat dala firma Pirchner de Steinach am Brenner y à custà ndut 680.000 €, spëisa che ie duta unida curida cun la bona man dla jënt y cun i cuntribuc dla man publica y de istituzions privates.
Do l pensionamënt de Vitalis Dalago, ie unì numinà tl instà 2010 dal vëscul Karl Golser, seniëur Vijo Pitscheider de Curvea digan dla valeda de Gherdëina. Ai 29 de agost 2010 ie pona stata la festa de nsediamënt dl nuef digan Vijo Pitscheider cun la zelebrazion dla S. Mëssa te dlieja de Urtijëi cun l vëscul Karl Golser cun la ncëria nce de pluan de Urtijëi, Bula-Runcadic y de S. Cristina. Sëuraprò iel unit nciarià coche muderadëur a meter su la „Union Pasturela Gherdëina“. Al nuef digan y pluan ti spieta n gran lëur pervia che l vën do for manco prevesc. A scumenciamënt ie stat l prim diacon laich te nosta pluania Luis Comploi Purger a ti judé nfin che l nes à lascià tl ann 2012. Ënghe l preve dl Luxenburg Alfons Lichter, che ie unit do si pensionamënt a sté a Urtijëi, ie stat plu ani de gran aiut tla pluania judan al pluan a liejer la S. Mësses. Tl ann 2015 iel inò jit de reviers a sté tl Luxenburg.
Tres l decret dl vëscul dl 01.01.2012 ie unida metuda su la „Union Pasturela de Gherdëina“ adum cun la pluanies de Urtijëi, Bula-Runcadic, S. Cristina y Sëlva. Pervia dla manciancia de prevesc dëssa chësta nueva strutura purté de nueva pruspetives: de abiné tres l’azion dl Spirt Sant, nueva stredes de evangelisazion, per la vita parochiela y la zelebrazions liturgiches. L Cunsëi dla Pluanies dla Union Pasturela de Gherdëina ie metù adum dal digan Vijo Pitscheider, dai prevesc, dal diacon, dai assistënc dla pluanies y da 2 reprejentanc di Cunsëies de Pluania. La delibreres dl Cunsëi dla Union Pasturela ie liedes per i Cunsëies de Pluania.