Caplans a Urtijëi

Posted on by Leo Moroder

Teut ora dal liber „St. Ulrich in Gröden – Kirchen und Kirchengeschichte“. Test de Margreth Runggaldier Mahlknecht y Karl Mahlknecht

  1. SEBASTIAN FUNE de Ciampedel a judà da preve l’ann 1689, mo dan che Urtijëi giapësse ufizialmënter n caplan.
  2. CHRISTIAN BORTOLO, prim caplan dal 1691 al 1696.
  3. LEOPOLD DE FAVE de la Val de Fascia dal 1696 al 1697.
  4. LUKAS DE FAVE, dal 1697 al 1701, pudëssa vester n fra de Leopold de Fave.
  5. ANTON PEDEVILLA de Cianacei dal 1701 al 1704. Ël ie nce stat curat a S. Cristina, ulache l ie mort l’ann 1765.
  6. BALTHASAR DE JORI de Penia dal 1704 al 1706. Plu tert iel deventà curat sa Bula, ma per gauja che l ie deventà vierc al dat ju si nceria.
  7. CHRISTOPH DE JORI de Penia tl ann 1706, plu dessegur n frà dl curat da dant.
  8. JOHANN BAPTIST CASSAN de Mazzin tla Val de Fascia dal 1706 al 1707.
  9. JOHANN BAPTIST MICHELUZZI de Gries tla Val de Fascia dal 1707 al 1708.
  10. DOMINIK SORGES plu dessegur de Fedom dal 1708 al 1710.
  11. BALTHASAR INSAM de S. Cristina tl ann 1710. Plu tert iel deventà curat a S. Cristina ulache l ie mort cun 76 ani.
  12. JOHANN BAPTIST CHIZZALI de Fedom dal 1710 al 1715. Ani do iel deventà curat a S. Cristina. Tl ann 1725 al fat n pelegrinasc a Roma ulache sul viac iel ruvà tla mans de leresc. A Roma iel jit te n cunvënt ulache l ie pona mort ilò.
  13. JAKOB VERA de Penia dal 1715 al 1732.
  14. ANDREAS SALVADORI de Campestrins tla val de Fascia dal 1732 al 1734.
  15. JOHANN BAPTIST SOTROVIS (Sotriffer) de Urtijëi dal 1734 al 1737. Plu inant iel deventà caplan tl ciastel de Andraz via n Fedom, ulache l ie mort cun 54 ani a sbriscè ora sun la dlacia.
  16. PETER FLORIANI de Cianacei, caplan dal 1737 al 1743.
  17. LUKAS TARZA de Mareo dal 1743 al 1745. Ël ie devëntà curat a S. Martin y ie mort cun 88 ani da „Jubelpriester“.
  18. MELCHIOR TSCHANITER de Urtijëi, ie stat caplan dal 1745 al 1746 y n segondo iede dal 1748 al 1752, ann che l ie mort me de 33 ani.
  19. JOSEF PERATHONER de S.Cristina dal 1746 al 1748, ann che l ie mort cun 40 ani.
  20. JOSEF WASSERMANN (Dall’Acqua) de Ciampedel dal 1748 al 1751. Plu tert iel deventà curat sa Bula.
  21. JOHANN BAPTIST BERNARDI de Ciampedel dal 1751 al 1752.
  22. PAUL MERSA de Colfosch ie stat dl 1752 me n valgun mënsc tlo caplan. Ënghe ël ie mort abenëura cun 40 ani.
  23. JOHANN EV. KANETSCHEIDER de Mareo, ie stat caplan a Urtijëi dal 1752 al 1758.
  24. DOMINIK TASSER de Mareo dal 1752 al 1754. L prim iede che Urtijëi a doi caplans.
  25. NIKOLAUS FRENER de Fedom dal 1754 al 1757.
  26. CARL EUGEN SOLAR de Vich tla Val da Fascia dal 1757 al 1759. Set ani do iel mort cun 34 ani.
  27. DOMINIK PIAZZA de Fedom dal 1755 al 1760.
  28. JAKOB THIES de Ciampedel dal 1767 al 1769.
  29. JOHANN EV. ELLECOSTA de Mareo dal 1760 al 1769. Plu tert curat de S. Cristina ulache l ie mort cun 67 ani.
  30. JOHANN EV. PERATHONER nasciù a Niederdorf da genitoresc de Gherdëina ie stat caplan a Urtijëi dal 1764 al 1765 y plu inant Hofkaplan tla dlieja de S. Catarina a Persenon.
  31. JOSEF SENONER de S. Cristina dal 1766 al 1767. Dochël iel jit sa Bula caplan, ma l à abù na desdita a slusé firan ju tl ruf da Bula. Ël ova permò 29 ani.
  32. MATTHIAS KOTZ da La Val tl ann 1769.
  33. FRANZ PLONER de Mareo dal 1769 al 1775.
  34. MATTHIAS PLONER de Urtijëi dal 1769 al 1770.
  35. KASPAR KASSLATTER de Urtijëi de Sotria dal 1770 al 1774.
  36. FELIX FORTUNATUS FABER de Fedom dal 1774 al 1775, y dal 1778 al 1784. Ël ie deventà pluan y digan de si luech.
  37. JAKOB CRAZOLARA de San Ciascian dal 1774 al 1776.
  38. FRANZ PERATHONER de S. Cristina dal 1769 al 1775, dochël n segondo iede tl 1777.
  39. JOHANN THOMAS DEL THONO de Col S. Lizia dal 1776 al 1777. Plu tert ie deventà curat a S. Cristina.
  40. JOHANN CASPAR TASSER de San Ciascian dal 1777 al 1778. Dl 1782 iel deventà Expositus te Sëlva y ie mort cun 78 ani.
  41. JOHANN NEPOMUK COMPEITER de Badia dal 1778 al 1779. Ël ie bel mort cun 36 ani.
  42. FRANZ VITTORI de Badia dal 1779 al 1785.
  43. JOHANN PETER RUNGAUDIE (Runggaldier) de S Cristina dal 1784 al 1787. Benefiziat a S. Michiel-Ciastel iel mort cun 62 ani.
  44. JOHANN PETER DEL THONO de Col S. Lizia dal 1787 al 1788.
  45. ANTON ANGIOL de Fedom dal 1787 al 1797.
  46. JOHANN SOMAVILLA de Mazzin tla Val de Fascia dal 1789 al 1791.
  47. JOSEF SOMAVILLA n frà de Johann Somavilla dal 1791 al 1793 y dochël mo dal 1797 al 1800.
  48. JOSEF PESCOSTA de Colfosch dal 1800 al 1802. Dochël iel deventà Expositus a Corvara.
  49. PAUL SPINELL de Fontanaz tla Val de Fascia dal 1798 al 1799. Ël ie mort cun 55 ani tuman per na desfertuna te ruf a Mazzin tl 1818.
  50. JAKOB POLLFRADER de Mareo dal 1799 al 1800.
  51. JOHANN BAPTIST MAZZEL de Vich tla Val de Fascia dal 1802 al 1805. Plu tert ie deventà curat a S. Cristina, ulche l ie mort dl 1838.
  52. VALENTIN RIZZ de Ciampedel tla Val de Fascia ie stat tl 1803 me n valgun mënsc a Urtijëi.
  53. DOMINIK CORTLEITER de Mareo ie ënghe me stat curt tëmp a Urtijëi.
  54. BARTLME TREBO de Rina dal 1805 al 1808.
  55. CASPAR DEMETZ de S.Cristina dal 1805 al 1806 y n segondo iede dal1824 al 1826.
  56. JOHANN BAPTIST THIES de Col de S. Lizia dal 1806 al 1809 y plu tert caplan a Dispruch. Ël ie mort cun 72 ani coche decan y pluan via n Fascia.
  57. PRANZ SOPLÀ da S. Ciascian dal 1808 al1809.
  58. MICHAEL PESCOLLER de S. Martin tl ann 1809, dochël caplan a S. Cristina ulache l ie mort cun me 32 ani.
  59. PRANZ SOTTOPERA de Elba te Fascia dal 1809 al 1811. Plu tert iel deventà curat sa Bula ulache l ie mort cun 62 ani dl 1839.
  60. JOHANN BAPTIST HUBER de Mareo dal 1809 al 1816.
  61. JOSEF ROVARA de Mareo dal 1811 al 1813.
  62. JOSEF COMPLOJER de La Val dal 1813 al 1818.
  63. JOHANN BAPTIST LANZ de La Val dal 1816 dal 1818. Ël ie jit pra la „Ursulinen“ a Burneck ulache l pistova la gran pert, per gauja de puec prevesc iel unì cherdà a lauré tla diozeja de Trënt.
  64. JOHANN PLONER de La Val dal 1818 al 1819.
  65. JOSEF DEMETZ de S. Cristina. Caplan dal 1819 al 1824 y pona mo tlo „Frühmessprovisor“. Ël ie mort che l fova „Expositus“ a Sorega.
  66. JOHANN PAUL STEINER, un che rujenova tudësc de Tarsch tla Val Venuesta, ie stat caplan per n valgun mënsc a Urtijëi tl ann 1826, a laurà dochël a Bulsan y ie mort tl Seminar de Trënt.
  67. JOSEF PLONER de La Val dal 1826 al 1827, fova pona „Propsteikooperator“ a Bulsan y dal 1836 professëur de teologia morala tl seminar de Trënt y Kanonikus tla catedrala de chëla zità.
  68. GEORG TIETSCHER dal 1827 al 1831. Ie bel mort cun 34 ani.
  69. JOSEF ANTON VIAN de Penia dla Val de Fascia, ie stat tlo caplan dal 1831 al 1833. Ël ie deventà curat de Urtijëi dl 1839.
  70. JOHANN EV. OBERRAUCH de rujeneda tudëscia de Bulsan dal 1833 al 1838.
  71. ANTON RUNGGALDIER de Urtijëi dal 1834 al 1836, ie stat caplan y furmescere a S. Cristina.
  72. LORENZ ANTON LEZUO de Col S. Luzia, caplan dal 1836 al 1839, ie pona deventà curat sa Bula, ulche l ie bel mort cun 35 ani.
  73. JOSEF VINATZER de S. Cristina dal 1839 al 1844, dochël caplan a S. Cristina ulche l ie mort.
  74. JOHANN JOSEF DEMETZ de S. Cristina dal 1844 a 1846. Ënghe ël daldò caplan a S. Cristina y pona „Brudermessner“ a Ciastel.
  75. JOHANN BAPTIST RIFESSER nasciù sa Sacun, caplan dal 1844 al 1845, plu inant iel tlo deventà furmescere.
  76. CONRAD MERSA de Corvara dal 1846 al 1849.
  77. JOSEF JOHANN PESCOSTA de Colfosch dal 1849 al 1851. Do plu ani caplan te Sëlva.
  78. SEBASTIAN MUNTER de Funès dal 1846 al 1852. Ë fova tlo segondo caplan.
  79. DOMINIK SENONER da Sacun. Ie unit adalerch da „Perathonscher Benefiziat“ y per se tré inant al judà ora da caplan dal 1851 al 1857. Plu inant iel stat benefiziat tla dlieja de S. Antone.
  80. JOHANN NICOLETTI de Kurtatsch dal 1852 al 1855.
  81. JOHANN DOMINIK SANTIFALLER da Peza sa Sacun, caplan dal 1854 al 1857.
  82. JOHANN BAPTIST RIFESSER dal 1857 al 1858.
  83. JOSEF BRUNEL de Sorega dal 1859 al 1864, dochël curat a Buchholz y dal 1876 al 1892 curat a Urtijëi.
  84. JOSEF THOMASET da Bula, ie unit a Urtijëi tl 1860 y ie me stat set enes caplan, dochël iel jit a Bulsan a nseniè da maester te scola.
  85. SEBASTIAN SENONER da Vastlé te Sëlva. Ël ie ruvà adalerch dl 1865 y doi ani do iel deventà curat sa Bula. Dl 1887 „Perathonerscher Benefiziat“ a Urtijëi.
  86. PATER BONAVENTURA KANDELBERGER. Ël fova pater franziscaner tla Talia y tl 1866 iel uni smacà ora dl cunvënt. Ie stat tlo caplan dal 1869 al 1870. Dochël iel stat „Guardian“ a Gemona.
  87. FRANZ XAVER ANDERLAN de Urtijëi ie stat tlo caplan dal 1877 al 1880 y dochël a S. Cristina. Do vester stat curat a Buchholz, iel stat dal 1892 al 1930 curat y pluan a Urtijëi.
  88. JOHANN ANGELUS PERATHONER de Runcac de S.Cristina, fova dl 1880 caplan de Urtijëi, dl 1887 curat sa Bula y dl 1889 curat a S. Cristina.
  89. JOHANN BAPTIST PLONER de S.Cristina dal 1887 al 1888, dochël iel jit a Caravaggio di Pinè.
  90. MICHAEL SORARUF de Ciampedel tla Val de Fascia dal 1888 al 1890.
  91. ANTON PERATHONER de Sëlva, ie unit tl 1890 a Urtijëi, ma tl 1892 iel unì mandá a Vienna a se dedichè tl studi de teologia.
  92. ANTON PRINOTH de Sëlva dal 1892 al 1893, ie dochël deventà curat da Bula.
  93. ENGELBERT DEMETZ de Sëlva dal 1893 al 1898. Ël ie jit dochël a Roma per se perfezioné inant tl studi de teologia.
  94. AUGUST ECCLI de Buchholz dlongia Salurn ie unit caplan a Urtijëi dl 1898 y ie restà nfin l‘ann 1912.
  95. ANTON SANTIFALLER de St. Christina ie stat segondo caplan a Urtijëi dal 1899 al 1905.
  96. ANDREAS PRAMSTRAHLER da Bula ie stat tlo caplan dal 1908 al 1910 y dal 1912 al 1917. Dochël ie stat bën 37 ani pluan de S. Cristina, ulache l ie mort tl 1966.
  97. JOSEF FAVÈ dla Svizera, caplan a Urtijëi dal 1910 al 1911, dal 1912 al 1916 y dal 1918 al 1921. Tl ann 1913 al furmà a Urtijëi l Gesellenverein. Tla prima viera al servì da Feldkaplan.
  98. JOHANN PERATHONER dal 1911 al 1912.
  99. JOHANN SENONER de Sëlva dal 1916 al 1918, do che ie mort tlo cun 31 ani dal tisl.
  100. FRANZ WIDMANN dal 1917 al 1918.
  101. ENGELBERT COMPLOI de S. Cristina, caplan dal 1918 al 1921 y dal 1921 al 1925, dal 1930 pluan de Urtijëi.
  102. JOHANN BERNARDI de Urtijëi dal 1919 al 1926 y mo n iede dal 1935 al 1936.
  103. AUGUST MUSSNER de Mölten dal 1925 al 1929, fova pona tlo Provisor y plu tert pluan a Sëuc.
  104. EMMERICH KOSTNER (Seniëur Emmerich) de Urtijëi dal 1926 al 1930.
  105. VINZENZ RABISER de S. Cristina dal 1929 al 1931.
  106. ENGELBERT PLANKER de Sëlva dal 1930 al 1934.
  107. JOSEF FERRARI fova tlo caplan dal 1931 al 1932 y ie deventà plu tert prim ntendënt dla Scola tudëscia y ladina.
  108. HUGO NIKOLUSSI caplan dal 1932 al 1935, ie stat ativ tl Gesellenverein y ie stat de gran aiut tl fabriché l oratore.
  109. FRIEDRICH MORODER de Urtijëi dal 1934 a 1939, plu tert prim decan dl decanat de Gherdëina.
  110. GOTTFRIED INNERHOFER caplan dal 1936 al 1938.
  111. HEINRICH DEMANEGA dal 1938 al 1941, plu tert pluan a Kaltern y Kurtatsch.
  112. WILLI WALTHER de Maran dal 1939 al 1942, a metù su a Urtijëi la grupes per mutons dla azion catolica. Ël ie pona jit caplan te autri luesc y dochël iel stat Regens dl Gamperheim a Bulsan a daldò plu ani Regens dl Michael Gamperheim a Maran.
  113. FELIX DENICOLO de Sëlva dal 1941 al 1946, ie pona stat dal 1948 10 ani pluan a Theis y dal 1958 14 ani pluan a Eppan. Dochël iel deventà pluan de S. Piere y Laion, ulache l ie mort tl 1991.
  114. PETER ALBER dal 1942 al 1943.
  115. HERMANN PERATHONER de Sëlva, caplan de Urtijëi dal 1943 al 1948, plu tert pluan de S. Piere de Funes, dochël a Pruca y dal 1992 pluan sa Bula.
  116. KONRAD RUNGGATSCHER de Funes dal 1946 al 1947.
  117. ANTON WEIS dal 1947 al 1949.
  118. ALOIS SENONER de Sëlva dal 1948 al 1952, plu inant pluan sa Bula y per plu ani pluan de Sëlva. Dochël benefiziat a Villanders.
  119. JOHANN MAYR de Völser Aicha, caplan dal 1949 al 1954. Ël a dat ora pitli libri da cianté per la dlieja y per la grupes di jëuni. Ël ie stat ativ tl Gesellenverein coche Präses y daldò pluan de Laion nfin che l ie mort tl 1987.
  120. JOHANN SENONER de Sëlva, caplan dal 1952 al 1958, plu inant pluan sa Bula y de Margreit.
  121. FRANZ UNGERER dal 1954 al 1956.
  122. FRANZ WEBER dal 1956 al 1959, do plu ani pluan a Stegen dlongia Bruneck.
  123. JOHANN BERNARDI de Urtijëi, caplan dal1957 al 1959.
  124. JOSEF WEBHOFER de Bulsan dal 1959 al 1961, dochël per truep ani Regens dl Michael Gamperheim a Bulsan, daldò pluan y dacan de Tramin.
  125. RAIMUND PERATHONER de Urtijëi, caplan dal 1959 al 1963. Do plu ani iel deventà pluan de S. Cristina.
  126. ALBERT SCHÄNTHALER dal 1961 al1962, dochël decan y pluan de Deutschnofen, dal 1992 decan de Maran.
  127. KONRAD SENONER de Sëlva, dal 1962 al 1965 caplan a Urtijëi. Dal 1965 al 1973 iel stat pluan a Buchholz y Gfrill y dal 1973 al 1989 pluan de S. Cristina.
  128. REINHARD DEMETZ de Urtijëi ie stat caplan dal 1963 al 1968.
  129. WALTER AUSSERHOFER naciù a Bulsan, caplan dal 1965 al 1967. Dal 1973 iel stat curat al „Regina Pacis“ de Bulasan y dal 1991 ilò pluan.
  130. ERICH DECLARA de Colfosch, caplan a Urtijëi dal 1967 al 1971, ël à lascia da prevë y ie jit dochël a nsenië religion te Deutschland.
  131. VITUS DEJACO de Lungiarü, ie stat caplan dal 1968 al 1970, dochël a Neumarkt y dal 1975 pluan de Vahrn.
  132. PETER HOFMANN de St. Magdalena/Gsies, caplan a Urtijëi dal 1970 al 1971, dal 1971 al 1989 curat tla pluania Maria Himmelfahrt a Maran y dal 1989 pluan de Auer.
  133. ERICH FRASNELLI de Leifers, caplan dal 1971 al 1973, dochël al studià te Deutschland y dochël Spiritual tl „Vinzentinum“. Dal 1982 al 1992 iel pluan y digan de Tisens, dal 1992 pluan y digan de Tluses.
  134. JOHANN BACHER de Rein, caplan a Urtijëi dal 1971 al 1973. Dochël a Persenon dal 1973 al 1989 y dal 1989 pluan a Sexten.
  135. JAKOB WILLEIT de Mareo, a Urtijëi dal 1973 al 1977, dochël a Leifers y Bulsan, dal 1987 pluan a S. Martin y Longiarù.
  136. ALOIS PITSCHEIDER de Corvara, caplan a Urtijëi dal 1973 al 1977, dal 1977 al 1983 studi de dutorat de Scienza Soziela tla Università Gregoriana a Roma. Dochël nfin al 1988 Assistent des KVW a Bulsan. Dal 2001 al 2010 pluan de Milland y daldò pluan y digan de Gherdëina. Dal 2012 nce moderadëur dla Union Pasturela Gherdëina.
  137. JAKOB PLONER de Mareo, caplan dal 1977 al 1979, plu tert pluan a Buchholz, dal 1987 pluan de Antermoia y Rina.
  138. GOTTFRIED KASER de Kiens, pluan dal 1977 al 1980, dal 1980 pluan de Prettau y dal 1981 ënghe pluan de St. Peter te Ahrntal.
  139. ALOIS KNEISSL de Partschins, caplan dal 1979 al 1981, dochël a Maran. Dal 984 al1990 pluan a Vintl.
  140. PETER STOLZLECHNER, caplan a Urtijëi dal 1981 al 1983, dal 1983 iel nfermier tl spedel de Bulsan.
  141. PAUL CAMPEI de La Val. Do vester stat caplan a Tisens, te Sëlva y mo 2 ani Präfekt tl „Vinzentinum“, iel stat dal 1980 al 1989 nuef ani caplan de Urtijëi. Sie ie l merit de avëi curà l cianté y la mujiga sacra te dlieja y de avëi trat su y furmà musicalmënter n cor de mutons. Dal 1989 iel inò deventà Präfekt tl „Vinzentinum“, a Persenon.
  142. BERNHARD HOLZER de Mühtwald ie stat 4 ani caplan a Ciastel y 2 ani Kaltern. Dal 1989 al 1992 iel stat caplan de Urtijëi. Dl 1992 il deventà Regens tl Vizentinum de Persenon.
  143. ULRICH FISTILL caplan a Urtijëi dal 1992 al 1994.
  144. Guido Perathoner de S. Cristina, caplan a Urtijëi dal 1994 al 1997.

Oradechël a mo chisc doi pastri d’anes judà tla Pluania de Urtijëi cun na nceria speziela:

Dr. JOSEF STAMPFL de Rodeneck, da catechet tla scoles autes dal1980 al 1985.

Mag. TONI FIUNG de Longega, paster d‘anes  per i jëuni dla grupa de rujeneda ladina dal  1985 al 1987.